Adevărata valoare

Am primit cadou de la o prietenă o poveste .

O ofer şi eu mai departe prietenilor mei.

“Când Dumnezeu a făcut femeia, deja era în a şasea zi de muncă şi făcea ore suplimentare.
Atunci apăru un înger şi-l întrebă:
-De de îţi pierzi atâta timp cu creaţia asta ?
Şi Domnul răspunse:
-Ai văzut cartea tehnică? Trebuie să fie lavabilă în totalitate, dar să nu fie de plastic, să aibă mai mult de 200 de piese mobile şi să fie capabilă să funcţioneze fiind alimentată cu orice; în poala ei să stea comod până la patru copii în acelaşi timp, să aibă un sărut care să poată vindeca de la un genunchi julit până la o inimă rănită, şi… o să facă totul cu numai două mâini.”
Îngerul se minună de cerinţe.
-Cu doar două mâini ? Imposibil ! Şi asta e doar modelul standard?
E prea multă muncă pentru o singură zi ! Aşteaptă până mâine ca să o termini.
- Nu, n-am s-o las pe mâine, protestă Domnul. Sunt pe punctul de a termina această creaţie, care este favorita inimii mele. Ea se vindecă singură când e bolnavă şi poate munci până la 18 ore pe zi.
Îngerul se apropie şi atinse femeia.
-Dar ai făcut-o atât de delicată.
-Este delicată, spuse Domnul, dar în acelaşi timp atât de puternică. Nu-ţi poţi închipui cât e de rezistentă şi de ce reuşite e în stare.
-O să fie în stare să gândească? întrebă îngerul.
Dumnezeu răspunse:
-Nu numai că o să fie capabilă să gândească ci şi să negocieze.
Atunci îngerul văzu ceva şi întinzând mână atinse obrazul femeii.
-Doamne, mi se pare că modelul acesta pierde lichid!
-Nu pierde lichid, e o lacrimă, îl corectă Domnul.
-Pentru ce e lacrima? întrebă îngerul.
Şi Domnul spuse:
-Lacrimile sunt felul ei de a-şi exprima jalea, dragostea, singurătatea, trădarea, suferinţa şi orgoliul.
Asta îl mişcă mult pe înger.
-Doamne, te-ai gândit la toate. Femeia este într-adevăr minunată.
- Este! Femeia are puteri ce-i uimeşte pe bărbaţi:
*** Trece prin dificultăţi, face faţă greutăţilor, dar este fericită şi îndrăgostită.
*** Surâde când vrea să ţipe. Cântă când vrea să plângă.
*** Plânge când e fericită şi râde când e nervoasă.
*** Luptă pentru a-şi apăra valorile. Înfruntă nedreptăţile.
*** Nu acceptă un “NU” ca răspuns, dacă ea crede că există o soluţie mai bună.
*** Îşi rupe de la gură pentru ca familia ei să aibă.
*** Merge la medic cu o prietenă căreia îi este frică să meargă singură.
*** Iubeşte fără să ceară nimic în schimb.
*** Plânge când fiii ei reuşesc în viaţă şi se bucură când prietenii obţin premii.
*** Este bucuroasă când aude de o nuntă sau de naşterea unui copil.
*** I se frânge inima când moare o prietenă.
*** Suferă când pierde pe cineva drag, în schimb se dovedeşte a fi puternică atunci când crezi că a epuizat toate forţele.
*** Ştie că poate vindeca suferinţa, cu un sărut şi o îmbrăţişare.

Şi totuşi, femeia are un defect:

Nu ştie care este adevărata ei valoare.”

O singură întrebare am, “eternul feminin” există numai pentru ca există şi “banalul masculin” ?
Fără acest “banal” în ce s-ar transforma “eternul” ?
Soarele face dintr-o floare o simplă umbră pe pământ, dar o poate transforma într-o minune atunci când ea se reflectă în apa cristalină a unei ape.