RÂS = VICTORIE
Umorul stabileşte legătură dintre minte şi trup. E o succesiune de jocuri care implică eliberare, distracţie, interacţiuni şi competiţie, cu un câştigător şi un învins.
Prin umor, comportamentul nostru indică plăcere prin: râs, zâmbit, chiote de bucurie sau aplauze.
A câştiga înseamnă a obţine ceea ce ne dorim. A obţine ceea ce ne dorim, ne face fericiţi.
Spunem că ne place să obţinem ceea ce ne dorim, Râsul este reacţia naturală la victorie.
Simţul umorului este o trăsătură de personalitate ce constă în abilitatea de a depista cu uşurinţă soluţiile la aspectele problematice ale vieţii şi de a le transpune într-o manieră comică. Deci râsul joacă un rol important în relaţiile sociale, semnalând prietenia, relaxarea, solidaritatea şi este un mijloc obişnuit prin care indivizii caută acceptarea celorlalţi
Umorul este un ingredient important în comunicare.
text -după Charles R. Gruner
imagini -„clovnii lui Cristal” 😉
Ne putem folosi de UMOR şi pentru a ne ascunde sentimentele ?
BUFNIŢA este simbolul înţelepciunii şi al inteligenţei.
Ea zboară numai în amurg, „după ce toate vor fi fost împlinite”, şi omul are ocazia să se lase cuprins de lene.
poza e făcută de mine, azi 😛
Cristal,ce norocoasa esti!!Eu n-am vazut in toata viata mea o bufnita in direct 😛
Am observat ca oamenii care nu au simtul umorului sunt certareti,caci …cu doar putin umor se poate detensiona o situatie. 😉
frumoase ganduri cristal…
Allan Chalmers spunea astfel : ” Componentele fundamentale ale fericirii sunt : sa faci ceva, sa iubesti pe cineva si, sa speri la ceva . ”
astfel de suflet esti tu, cristal, iubesti oamenii, faci ce faci si reusesti a ne mangaia, si speri intr- un strop de mai bine pentru noi toti… felicitari si multumiri 🙂
respecte,
SIBILLA
nu numai ca ai vazut o bufnita in direct, dar smechera a si stat la poza! 🙂
pentru mine simtul umorului este un criteriu destul de important in alegerea prietenilor. m-am ferit mereu de morocanosi si bombaniciosi si criticaciosi (si ce daca nu exista aceste cuvinte in dictionar? 😛 )
Văraru s-a pierdut printre rânduri pentru c-ai fost prea tehnică,alea-astea. Mai bine-ai fi spus din proprie experienţă să se hăhă-iască şi Văraru de întâmplările tale.
Dacă am putea râde mai des şi mai mult ar fi perfect. Dar ce te faci cu cei care se împotrivesc?
…las’ca m-am hahait io dupa ce v-am citit pe voi,oana si vararu
😛 😛
Elisa
Am avut noroc de o plimbare grozava azi.
Certaretilor care cauta „nod in papura” le doresc un „cos din papura” plin cu zambete. 🙂
Sibilla
Sper mereu in puterea zambetului! In acest spatiu virtual nu se vede, dar…se simte. Multumesc pentru 🙂 si sa ai mereu multe 😛 😛 de oferit.
Oana
Mi-a fost mai greu sa o „conving” sa vina mai aproape si sa-mi strecor obiectivul camerei foto prin gard.
Te „vad” pe blogul tau, ca stii sa faci si haz de necaz si urmaresc cum „bombanicesti” de anumite situatii. Cu mult umor!
Văraru
Tu chiar mi-ai fi lipsit de la acest post! 🙂
Observ cu mult „hă-hă-it” ce legătură se creează între mintea si spiritul tău.
Mintea ta „tehnica” s-a pierdut printre hohotele sufletului tău?
Experienta mea proprie a fost ca am facut azi cam 101 poze, din care mi-au reusit vreo 5. 😛
IsaBelle
Cautam un speraclu si le deschidem poarta sufletului. 😛
Rasul e cel mai bun antidot, cand simti ca te cuprind toate cele …rele si triste.
nu exista intotdeauna o delimitare clara intre umor si intelepciune (impropriu spus, da’ asa-i titlu) si depinde si de individ cum primeste gluma, precum si de relatia dintre persoanele respective, fiecare are o sensibilitate a lui de care nu poti sti, de exemplu un tigan, destul de educat de altfel si bine integrat in societate (lucreaza la banca) mi-a spus in gluma „iara iei viagra la greu ?” la care eu i-am spus „iara se plange mamica ta ca nu mai poate nici sa rasufle cu mine?” la care el a luat foc, majoritatea tiganilor se pare ca nu suporta sa se pomeneasca de mama lor (o fi ceva adevar in asta, nu iese fum fara foc, cine satisfacea militarii pe vremea lui Ceausescu atunci cand serviciul militar era obligatoriu? 😀 in fine), i-am spus „scuza-ma ca n-am fost rasist”, noi ceilalti facem si glume din astea mai „rele” dar nu ne atacam din cauza asta, cunosc doi tipi foarte de treaba de altfel dar care atunci cand se intalnesc e comedie, atata tot zic de mai face ma-ta din alea si alelalte ca am zis ca ar trebui sa fac un canal de irc sa il denumesc „la ma-ta” si topicurile sa fie doar din alea cu tematica pe mama-mama
i-am spus mai tarziu „nu ti-a placut ca am glumit pe seama asta ?vezi asa nu mi-a placut mie cand glumeai pe o anumita tema si te-am tot avertizat sa incetezi si desi ai vazut ca nu ma amuzam ai continuat”, totul a fost insa intamplator, nu am stiut ca ii voi atinge o coarda sensibila, ma bucur ca s-a intamplat asa pentru ca a inteles si el si s-a mai potolit cu faza asta; diferenta dintre noi ar fi ca eu am avut bunul simt sa ma opresc daca am vazut ca se supara, el insa nu s-a oprit si daca nu se intampla ce s-a intamplat glumele lui s-ar fi repetat la nesfarsit si cum sa-l altoiesti daca ti-e prieten si atata il duce capul ?
pe mine ce ma deranjeaza foarte tare e cand in societate necunoscuti vor sa glumeasca cu tine fara sa te cunoasca, doar pentru ca te vad glumind cu amicii tai, hai ca daca spun o gluma se mai accepta, dar daca continua…e tragere de sireturi…vorba aia „cine se tachineaza se iubeste”, dar daca e un necunoscut eu il vad ca pe un intrus, in cel mai fericit caz trebuie sa se exprime voalat si bineinteles nu la adresa mea ca sa nu il iau ca atare
cristal, ai dreptate. dar ea functioneaza avand o regula simpla: sa fii intreadevar prieten. altfel risti ca a doua zi sa simti, sa vezi, ca de fapt rasul n-a fost ras, iar usile se inchid.
Isabelle,
Înveţi să faci glume pe gustul tuturor. Merge, Văraru a testat pe un eşantion de 5 persoane 😆
Elisa,
Oh happy joy para ram pam pam.
Cristal,
Văraru s-a simţit cu musca pe căciulă şi normal c-a trebuit să-şi dea cu părerea. Mintea lui Văraru mai dă şi rateuri în acumulare de informaţie neplăcută, dar funcţionează.
Cristalule, ţi-am spus că şi eu am jucărele? Am un coş plin. Al meu, nu al copilului, să fie clar! 😀
Normal, Cristal, daca avem abilitatea de a face haz de neacaz, ne putem ascunde usor sentimentele.
Eugen
Se poate spune despre un om ca e:
-intelept, dupa intrebarile lui ?
-istet, dupa raspunsurile lui ? 🙂
Cred ca se mai poate spune despre un om ca ti-e prieten si pentru ca te face sa razi de mai multe ori, decat te jigneste.
Poti sa ma contrazici! 😛
Si inca ceva, aici in lumea virtuala, nu suntem intr-o oarecare masura „intrusi” ?
Văraru
Vai cata informatie exista! E greu sa o selectezi si sa o aranjezi in sertarele mintii.
Alunga mustele si urmareste albinele. 🙂
IsaBelle
Nu mi-ai spus de „jucarele”. Sa le vad! 😛
In cos eu mai am si ursuleti. Adun rasete si mormaituri.
Oana
Dupa ce m-au lovit valurile, m-a incalzit soarele.
Sigur ca „ascund” ca apa m-a racorit placut si soarele mi-a ars si…sufletul 🙂
La farmacie nu vor sa-mi dea tableta „abilitate” impotriva insolatiei. 😛
Cristalule, am să le fac poză, pentru tine 😀
cred ca in lumea virtuala suntem intrusi in momentul in care suntem nou-veniti si tot vorbim fara sa ne bage nimeni in seama dar noi insistam sa vorbim, dovada clara ca expresia „intrus” e oarecum improprie e ca pe blog atunci cand ai un vizitator nou ii spui thanks for stepping by (sau asa am vazut ca scriu multi), in societate daca cineva intra-n vorba cu tine nu spui „mersi”, deci comparatia ar veni putin fortata
„Cred ca se mai poate spune despre un om ca ti-e prieten si pentru ca te face sa razi de mai multe ori, decat te jigneste.
Poti sa ma contrazici! :P” nu cred ca poti stabili o cantitate aici si apoia, daca faci bilantul relatia ta cu altii se reduce la o enumerare, deci te contrazic, lucrurile nu-s chiar asa de simple cum spui, unde mai pui ca asta s-ar putea sa nu te ia in serios chiar si atunci cand tu ii spui foarte serios ca nu-ti convine ce spune si ajungi la dilema mea care ar fi cum poti sa ai relatii de prietenie cu oameni mai prosti ca tine, sau cu un nivel diferit de inteligenta, sa nu zici ca-s ipocrit :p si astfel ajungi la paradox
ma duc sa manc, poate mai muget la intrebarile tale si mai dau un raspuns mai tarziu :p
E complicata viata pentru oamenii prozaici,pentru cei care exagereaza in seriozitate.O fire vesela,glumeata trece mult mai usor peste toate nimicurile vietii pe cand ceilalti” vor face din tantar armasar”.Inteleptul secolului trecut(unul dintre ei) spunea:”Totul ar trebui sa fie cat mai simplu cu putinta,insa nu mai simplu decat atat.”
Văraru,
Am să încerc. 😀
Da ne putem ascunde si dupa un zambet …atunci cand vrem sa ne ascundem…eu prefer cand sunt „fata in fata „sa fiu cat se poate de autentica fiindca ma tradeaza mai mereu privirea…
Multumesc mult cu drag Lorelei.
Isabelle
A dat Eugen un raspuns bun despre „intrusii” din viata noastra.
Am riscat in realitate, si eu de atatea ori cu gluma, si pentru ca aveam „nivele” si „esantioane” diferite la simtul umorului, s-a inteles ca ironizez sau jignesc. Aveam sufletul curat, apoi m-am intristat pentru ca n-am mai avut cui sa-mi cer scuze.Asa ca, prefer sa fiu contrazisa sau sa mi se spuna „verde in fata” cand incalc o limita. Eu ma supar greu. 🙂
Eugen
De asta imi place mie universul mintilor umane. Inca n-am intalnit pe cineva care sa aiba acelasi nivel de inteligenta cu al meu. 😛 Mereu ma consider mai proasta, pentru ca de la fiecare om am ceva de invatat. Si am acumulat atata si tot proasta sunt. Nu sunt mandra cu asta, dar imi face bine la suflet.
Eu leg prietenii nu numai dupa criteriul „pe aceeasi lungime de unda” la istetime. Mai sunt si alte „ingrediente”, exemplificam si umorul. 🙂
Nu mi-am facut obicei sa zic „bine ati venit” pe aici, pentru ca eu simt ca intru in acelasi timp pe poarta prieteniei , fie ea si virtuala.
Ma va bucura, daca vei mai reveni.
Elisa
Cred ca cei care complica cu seriozitate lucrurile, impart si tantarul si armasarul in „nşpemii” de parti. 🙂
Lorelei
Privirea „tradeaza” multe, pentru ca ochii ne sunt portile sufletului.
Pe aici in lumea virtuala ne mai punem si sufletul si zambetele in… palma deschisa. 🙂
Imi place sa ascult sau sa citesc ce spun unii oameni, deoarece, desi parca as fi spus eu,ei o spun mult mai frumos decat mine.Cristal,am avut aceasta impresie citind postarea ta de mai sus. 🙂
„eu simt ca intru in acelasi timp pe poarta prieteniei , fie ea si virtuala” ma bucur sa te aud spunand asta, se pare ca altii delimiteaza contactul virtual de cel real, chiar am fost intr-un fel oarecum elegant numit de cineva un factor virtual, ca un lucru inutil si primejdios, azi ma gandeam asa (de data asta mi s-o fi tras de la ciorba de fasole) ca nu suntem decat niste extensii ale mintii, eu chiar prefer compania gandurilor cuiva prezentei sale fizice care doar risca sa schiteze mai mult ca orice altceva portrete incomplete
Elisa
De-ai stii de cate ori mi se intampla si mie sa intalnesc ganduri de ale mele scrise de altii. Asta ma bucura mult! Stiu ca am ceva comun cu acei oameni. 🙂
Ce flori frumoase ai! Nu ma mai satur sa le admir. Astept vara, sa-ti vad „virtual” gradina. 😛
Eugen
Suntem „extensii ale mintii” -asta mi-a placut!
E fascinant sa poti „scana” universul mintii cuiva, dupa stilul sau de exprimare in: scris, desen, muzica, vorbit, mimica…etc.
Daca e prezent fizic poti observa ca are cele 5 simturi, dar daca afli gandurile cuiva iti dai seama cum sta si cu celelate 2 simturi:al umorului si bunul simt. 😛
Inutil sigur nu esti si primejdios nu-mi pari. 😉 Asta in cazul in care parerea mea, vizavi de a altora, mai conteaza. :p 😛
Noapte bună.
Foarte fumos… Bufnita ta imi place in mod special, pentru ca te-ai apropiat atat de mult de ea, pentru ca a stat la poza cuminte, pentru ca e frumoasa, pentru ca e in natura, parte din natura…
IsaBelle
Cat de placut stii tu, sa-mi trimiti cate o mangaiere muzicala. 🙂
Multumesc mult!
Laura
Natura are efecte magice asupra noastra! Gasim in ea culoare, muzica… si mai ales liniste. 🙂
Mereu mi-e dor de colturile linistite din natura!
„Mereu mi-e dor de colturile linistite din natura!”
natura nu da niciodata coltu’ :p
apoia, ai uitat de pomu’
si radacina lui
a, si noapcia…
ursu’…ce sa mai vorbim!… 😀
Eugen
De cate ori ma contrazici , trebuie oare,sa-ti dau dreptate? 🙂
Da, iar ai dreptate cum ca „natura nu da niciodata coltu’ :p ”
Exista insa „colturi de natura”! Ai stat vreodata sub o cascada? Daca priveai in „spatele” ei, in stanca, sunt atatea colturi! 😛
Cum sa uit cum stateam cu totii 🙂 in gradina AnaAyanei si asteptam ursul? 😛
Oare si-a inchiriat „prispa”? 🙂
da, ne putem folosi de umor ca sa ne ascundem sentimentele!
uite cum constatam cu ceva vreme in urma:
Petale căzute pe praful de pe masa târzie
tac şi zâmbesc căutându-şi parfumul
Sentimentele îmi stau împraştiate
printre cărţile din suflet
Ce dezordine.
Teoreticele idei zâmbesc ironic
Cuvinte alandala ce curg pe chip
Aşteaptă să le şoptească cineva.
Un rânjet amar al îndoielii îşi extrage seva
Şi-mi înmugureşte pe ramuri
Cu mâhnire inima îmi zâmbeşte
căutând un zâmbet autentic.
Cristalule, am amânat pe mâine fotografiatul jucărelelor. Din cauză de acumulatori morţi. A fost musai să fac haz de necaz când, atât acumulatorii cât şi încărcătorul, au avut o reacţie de lehamite.
Să-mi spui te rog ce părere ai despre următoarea instrucţiune, pe o sticla de sirop contra tusei pentru copii, marca GlaxoWelcome: Nu conduceti automobilul ! Nu operati masini grele!
(mai am d’astea)
Calatorru
Ce efect ciudat imi produc versurile. Le inteleg, imi patrund intr-un „colt” de suflet si …nu mai pot zice nimic.
Sper doar sa nu mai fim nicicand mahniti. In fiecare zi sa avem parte de zambetele senine a celor dragi. Un 😛 si pentru M.!
IsaBelle
De-abia astept sa le vad ! Zambesc sincer, dar recunosc ca am un gand „ascuns” si …curat 🙂
Ar trebui sa le scrie copiilor, pe instructiuni : ” Nu veti imbatrani niciodata” daca luati 3X1/ anotimp. 🙂
Eu am grija la:
– un uscator de par :” A nu se utiliza in timp ce dormiti”. Pai,daca numai atunci am timp sa ma coafez? )
-un fier de calcat : „Nu calcati hainele direct pe corp”
Ce timp pretios as economisi! 😛
Poti sa le zici si pe celelalte, care le mai stii . 🙂
a, asa si Clint Eastwood avea pe-a lui magnum 44, nu stiu daca-i ceva marca de colt insa…da, .44 Magnum Colt Anaconda, hai sa-i zicem magnum colt natural, ma chiorai pe wiki-mania :p
nu stiu daca Ana si-a inchiriat prispa, dar au intrat goriloii in gradina, astia-si lovesc pieptul si striga cu nerusinare ca or intrat in perioada de imperechere, mergand pe principiul „daca stai suficient sub pom, pana la urma un fruct ceva, tot pica”
😀
Eugen
Nu era Colt Python Elite -357 Magnum?
Anacondele nu trag la colturi ! Stau in apropierea raurilor, in toate splendoarea lor de …12m.
Nu vom mai sta sub pomi, ne urcam in ei. Ne „prefacem” ca ne e frica de ursi. Serpii pot sa misune liberi dupa „fructe”.
De asta e frumoasa „copilaria”, poti visa la casute in copaci. 😛
Bun, hai că azi am fost la cumpărături. Am cumpărat o cutiuţă cu icre pe care scrie: Conţine icre! 😀 Pe bune!
IsaBelle
Am ascuns destul acel gand.
Ma bucura cand vad ca, mai sunt oameni care au lucruri la care tin, pentru ca le „provoaca” amintiri placute.
Clovnii de jucarie, ursuletii si papusile care le mai am, imi provoaca zambetul. Ma bucura ca ai si tu asemenea lucruri dragi 😛
La data fabricatiei te-ai uitat? Eu o fac mereu si exasperez pe unii cu asta. 🙂
M-am uitat, desigur!
Noapte bună, Cristalule!
[…] JUCĂRII PENTRU CRISTAL […]
IsaBelle
Superbe !!!
Melodia si jucariile. 😛
Iar am zambit dupa copilaria mea.